Performanța energetică a unei clădiri este o caracteristică importantă, întrucât energia utilizată într-o casă crește costurile de întreținere și creează o cantitate semnificativă de poluare cu gaze cu efect de seră – cauza principală a schimbărilor climatice. Deci, nu este surprinzător faptul că acum, mai mult ca oricând, eficiența energetică este o parte importantă a proiectării și construirii clădirilor.
În acest sens, toate clădirile noi, indiferent de dimensiuni, vor trebui să îndeplinească cerințe minime de performanță energetică, adaptate climatului în care sunt construite. Sunt cerințe care au ca scop reducerea consumului de energie necesar pentru întreținerea clădirilor, pe care schimbările climatice ne determină să le urmăm. Măsurile de economisire a energiei vor aduce beneficii mediului, vor îmbunătăți calitatea aerului, a vieții oamenilor în interiorul clădirilor și foarte important în condițiile actuale, vor aduce facturi mai mici.
Termeni tot mai prezenți în limbajul actual al constructorilor: ZEB, nZEB, casă pasivă
Pentru a explica performanța energetică a caselor se folosesc termeni moderni, obișnuiți pentru arhitecții, proiectanții și constructorii, dar prea puțin cunoscuți pentru mulți dintre noi. Cu ajutorul lor este relevat consumul de energie convențională foarte redus sau chiar 0 al unei case în timpul funcționării, adică energia necesară pentru încălzirea și răcirea locuinței respective.
ZEB înseamnă Zero Energy Building (Clădire cu consum energetic 0), adică o casă care nu folosește deloc energie convențională ci doar pe cea pe care o produce din surse regenerabile sau o recuperează. NZE (Net Zero Energy) și NZE (Zero Net Energy) sunt variații pe aceeași temă ținând doar de țara unde sunt folosite. nZEB înseamnă nearly Zero Energy Building (Clădire cu consum energetic aproape de zero). Revin imediat la el.
Casa pasivă este un concept de clădire inventat de fizicianul german Wolfgang Feist, un standard în construcții care, dacă este respectat, certifică faptul că acea clădire construită este cu adevărat eficientă din punct de vedere energetic, confortabilă, accesibilă și ecologică în același timp. Ele permit economii de energie la încălzire și răcire de până la 90% comparativ cu casele tradiționale și cu peste 75% dacă le comparăm cu construcții noi. Găsiți aici informații suplimentare despre acest concept.
Factorii cheie care asigură performanța energetică a unei case
Cum trebuie construite casele pentru a obține cel mai sigur, sănătos și confortabil mediu posibil? Maximizând eficiența energetică a componentelor de bază care compun casa. Astfel, pentru a atinge un nivel ridicat de performanță energetică, factorii cheie în construirea casei sunt:
- Straturi de izolație mai groase și de calitate
- Lipsa punților termice
- Ferestre de calitate înaltă
- Un sistem de ventilație cu recuperare de căldură
- Anvelopă etanșă
Termoizolarea
Este un punct cheie pentru reducerea pierderilor de căldură. Izolarea termică permite ca interiorul casei să fie independent de temperatura exterioară și astfel să fie mult mai ușor de menținut un confort termic constant. Odată atinsă temperatura adecvată în interiorul casei, trebuie să o păstrăm cât mai mult posibil evitând pierderile de căldură printr-o bună izolare a fundației, a pereților și a acoperișului.
Într-o casă eficientă energetic sau pasivă, grosimea izolației este considerabil mai mare decât într-o casă convențională. Cu cât izolația este mai mică, cu atât mai mare este schimbul de căldură. Deci acei 12 cm folosiți de obicei la izolarea caselor sunt insuficienți pentru o termoizolare eficientă. La casele pasive izolația are cel puțin 15-20 cm în pereți și 25-30 cm la acoperiș.
Strat izolator continuu
O punte termică reprezintă o zonă a casei prin care se pierde căldura, în general datorită viciilor de proiectare și de execuție a construcției. Se consideră punte termică întreruperea materialului izolator sau o zonă slab etanșată prin care se creează o legătură directă între interior și exteriorul clădirii (conturul ferestrei). Aici pot apărea probleme de umiditate, condens și apoi mucegai, cu efecte negative asupra casei și a sănătății locuitorilor ei. Eliminarea punților trebuie luată în considerare în faza de proiectare și urmărită cu mare atenție în faza de execuție.
Punțile termicei pot fi identificate prin termoscanare. Cu ajutorul unui spectru de culori sunt vizualizate zonele și nivelul pierderilor de căldură. Marius Șoflete are câteva astfel de filmări în care se vede cu ajutorul termoscanerului cât de mare este pierderea de căldură în jurul ferestrelor, prin pereți sau acoperiș, mai ales în cazul caselor vechi.
Ferestre de bună calitate
Ferestrele pot genera cele mai mari pierderi de energie, dacă nu sunt de calitate și nu asigură etanșeitatea. În orice casă, puncte slabe sunt ferestrele și, în mod special, îmbinarea dintre fereastră și perete. Dar în cazul ferestrelor nu are loc doar pierderea de căldură pe la îmbinările cu peretele, ci frigul poate fi transmis prin sticlă sau prin structura ferestrei.
Cum că prin geamul ferestrei se poate pierde multă căldură, vor fi necesare ferestre cu geam dublu sau triplu cu caracteristici de izolare termică. În acest sens, arhitectul ar trebui să ne ghideze spre cea mai bună opțiune în funcție de caracteristicile climatice ale zonei, precum și de nevoile proprietarului. Tâmplăria trebuie să aibă un sistem de rupere a punții termice, iar îmbinarea cu peretele trebuie foarte bine etanșeizată. Capacitatea de izolare a tâmplăriei trebuie verificată în totalitate, luând în considerare și rama nu doar sticla. Cu o fereastră de înaltă performanță corect montată, etanșeizată și izolată se evită pierderile de căldură într-unul dintre cele mai vulnerabile puncte ale casei.
Ventilație cu recuperarea căldurii din aer
Tot acest concept care include termoizolații performante, ferestre etanșe de calitate, “ermetizare” prin eliminarea punților termice își poate atinge scopul doar împreună cu un sistem de ventilație adecvată pentru reîmprospătarea aerului interior.
La o astfel de izolare ventilația naturală este insuficientă și trebuie suplinită printr-un un sistem care să asigure aer proaspăt permanent, să elimine aerul viciat și să regleze umiditatea. Sistemele de ventilație cu recuperare de căldură schimbă aerul interior viciat prin cedarea căldurii sale aerului proaspăt introdus de afară. Ele asigură ventilația necesară unui mediu sănătos și reduc cheltuielile cu încălzirea.
Anvelopa exterioară etanșă
Clădirile eficiente energetic au anvelopă izolatoare continuă, asemenea unui strat călduros care învelește și etanșeizează la aer clădirea. Anvelopa casei cuprinde toate elementele care separă interiorul acesteia de exterior, o susține, o protejează termic și fonic și o etanșeizează la aer și umiditate.
Componentele anvelopei sunt pereții, acoperișul, ferestrele, ușile, fundația, fiecare dintre ele putând fi din mai multe straturi și materiale diferite. Cea mai importantă parte a oricărui proiect de izolare este etanșeizarea. Aceasta presupune închiderea oricărui loc prin care aerul ar putea intra sau ieși din casă în mod necontrolat. Multe pierderi se găsesc la îmbinările componentelor anvelopei, la penetrările pentru cablaje electrice, iluminare și canalizare. Combinate, acestea pot duce la pierderi mari de aer.
Etanșeizarea anvelopei unei case este un pas important în controlul mediului interior și în reducerea facturilor la energie. Măsurile de etanșeizare urmăresc reducerea cât de mult posibil a pierderilor de căldură. O clădire fără vicii de execuție are o anvelopă etanșă cu componente care își îndeplinesc funcțiile în mod eficient. Pentru verificarea etanșeității casei se face un test specific numit test de etanșeitate sau test cu ușa suflantă (blower door) despre care găsiți mai multe informații aici.
Dacă tot construim o casă nouă, hai să o facem bine. Sursele de informare sunt acum tot mai multe.